Din datele biografice desprindem că :
S-a născut la 1 martie 1837 la Humuleşti. Părinţii lui au fost Ştefan a Petrei Ciubotarul şi Smaranda Creangă. A mai avut încă şapte fraţi.
În 1847 incepe şcoala de pe lângă biserica din satul natal, Humuleşti, unde copiii erau învăţaţi de dascălul satului. Mai tarziu este trimis la bunicul din partea mamei, David Creangă. Acesta îl duce la şcoala din Broşteni. În 1853 este înscris la Şcoala Domnească de la Târgu Neamţ, sub numele de Ştefănescu Ion. Acolo, el îl are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu).
Smaranda, mama lui , o femeie foarte ambiţioasă, dorea ca fiul ei să ajungă preot şi de aceea il înscrie la Şcoala catihetică din Fălticeni. La această şcoală apare sub numele de Ion Creangă, nume pe care il va păstra toată viaţa. Şcoala din Fălticeni se desfiinţează, aşa că Ion Creangă pleacă la Iaşi şi se înscrie la cursul inferior al Seminarului teologic.
Prima parte a operei lui Creangă o formează mai mult reproducerea producțiunilor poporane.
Ne-am înșela însă dacă l-am socoti ca un culegător de folclor: trebuie să-l privim ca pe unul ce a trăit la țară, a supt oarecum sucul acestei literaturi poporane și apoi a dat drum liber fanteziei sale. De aceea basmele și poveștile lui, deși înfățișează în mod admirabil spiritul poporului de la țară, pun însă în evidență însușirile lui literare proprii.
Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice „ Amintiri din copilărie ”.
S-a despărțit cu greu de viața țărănească, după cum mărturisește în „ Amintiri ” :
„Dragi mi-erau tata și mama, frații și surorile și băieții satului, tovarășii mei de copilărie, cu cari, iarna, în zilele geroase, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, țarinele cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după care îmi zâmbeau zorile, în zburdalnica vârstă a tinereții! Asemenea, dragi mi-erau șezătorile, clăcile, horile și toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însuflețire.”
De aceea elevii clasei a III-a , împreună cu învățătoarea lor, dna Olga Porcescu , au decis să organizeze o șezătoare ....dar una neobișnuită .
Au chemat la șezătoare pesonajele din operele lui Ion Creangă , personajele multîndrăgite din operele citite.
În ziua stabilită , la șezătoare au venit cele mai cunoscute personaje .
Activitatea a fost deschisă prin mesajul lui ion Creangă ( rolu fiind interpretat de Octavian Pîntea ) . Gazdele șezătorii au fos Smărăndița ( Irina Orestov ) și Fata moșneagului ( Mădălina Pașa ) . Rînd pe rînd , la șezătoare și- au făcut apariția baba și Fata babei , Ivan Turbincă , Dănilă Prepeleac , cele 3 nurori , fata de împărat , Harap Alb , boierul , mătușa Mărioara , Aglaia , Smaranda , etc .
Pentru această activitate elevii s-au pregătit foarte bine , au căutat să aibă costumația necesară , să teatralizeze cele ce trebuie relatate .Părinții , elevii și profesorii prezenți la activitate au remarcat talentul micilor actori și s-au bucuratîmpreună cu ei în momentele hazlii .
Dna Învțătoare , Olga Porcescu , a știut să repartizeze rolurile foarte exact , copiii corespundeau rolului pe care-l prezentau și ne-au impresionat prin activitatea realizată .
A fost un frumos omagiu adus arelui povestitor și „ sfătosului bunic ” - Ion Creangă .
Ca să vă convingem că cele relatat mai sus corespund adevărului , vă prezentăm cîteva poze . Și vă îndemnăm pe toți , la orice vîrstă , să citiți opera nemuriotare a lui Ion Creangă .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu